Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena (I)

Traditia concertelor de anul nou ale filarmonicii din Viena îşi are începutul după unii în 1939, după alţii în 1941. În realitate, primele două concerte s-au desfăşurat pe 31 decembrie şi abia începând cu anul 1941 ele s-au fixat pe 1 ianuarie. Până în 1945 şi din 1948 până în 1954, concertele de Anul Nou au fost conduse de dirijorul permanent al Filarmonicii, Clemens Krauss. Au urmat Josef Krips şi Willy Boskovski. Acesta din urmă era, de fapt, concert-maestrul orchestrei şi şi-a asumat conducerea concertelor din prima zi a anului timp de 24 de ani, între 1955 şi 1979. Willy Boskovski cânta cu mult entuziasm la vioară şi dirija orchestra din postura de violonist, la fel ca cei din familia Strauss – a căror muzică făcuse deliciul sălilor de dans vieneze cu un secol mai devreme. După domnia prelungită a lui Boskovski, dirijorii au fost invitaţi pentru un singur concert, dar invitaţia se repeta din când în când. Aşa s-a întâmplat cu Lorin Maazel, Claudio Abbado, Ricardo Muti, Nicolaus Harnoncourt. Zubin Mehta, dirijorul concertului de anul trecut, s-a aflat pentru a patra oară la pupitrul orchestrei vieneze pentru această zi memorabilă.

Concertul de Anul Nou de la Viena este iubit nu numai datorită frumuseţii muzicii pe care o propune, şi care aparţine în mare parte compozitorilor din familia Strauss şi în special regelui valsului – Johann Strauss fiul -, ci şi pentru sentimentul de optimism pe care-l degajă. Membrii orchestrei sunt, cu toţii, surâzători şi destinşi, de parcă ar face muzică numai de plăcere şi n-ar avea alte griji. Sala de la Musikverein, în stil baroc, este superb luminată şi încărcată cu cele mai frumoase flori aduse de la San Remo chiar în ziua concertului. Spectatorii din sală, asemenea muzicienilor de pe scenă, sunt eleganţi şi relaxaţi. Pe deasupra, pentru telespectatori sunt inserate scene de balet filmate în locurile cele mai pitoreşti ale Vienei. Mesajul spectacolului transmite ideea că într-o lume preponderent conflictuală poate exista şi o oază de pace şi de frumuseţe, şi aceea este sala în care Filarmonica din Viena cântă Strauss, timp de două ore, în ziua de 1 ianuarie a fiecărui an.

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=3643

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: